Rabaș – Scrisoarea Nr. 11

0
1176

8 septembrie 1955

Pentri prieteni, fie ca Domnul să fie cu voi,

…… și poate acesta este sensul a ceea ce spunem la serviciul Mussaf (adițional la serviciul obișnuit) de Roș Hașana (Anul Nou evreiesc), „Fericit este omul care nu Te uită și omul care se străduiește în Tine”. Noi ar trebui să înțelegem, dacă omul își amintește întotdeauna de Creator, ce alt efort mai este acolo?

În „Sprijinul Tatălui nostru”, înainte de A Optsprezecea Rugăciune, spunem: „Fericit e omul care aude poruncile Tale și Te pune pe Tine Tora (lege) și cuvintele Tale în inima lui”. Noi va trebui să înțelegem:

1) că el ar fi trebuit să spună „care respectă poruncile Tale”

2) ce este „Tora” și ce sunt „cuvintele”

3) care este conexiunea între plasarea Torei și „inimii”; ar fi trebuit să spună „în minte”.

Înțelepții noștri au spus „Regalitate, Amintiri, Șofar”: „Regalitate, așa că „Mă vei face Rege peste tine”. Amintiri, așa că „memoria ta va veni în fața Mea”. Dar de ce Șofar (corn)?” Trebuie să înțelegem ce înseamnă „amintiri” din moment ce nu există uitare față de Tron. Deci, cum poate fi spus „memoria ta va veni în fața Mea”? De asemenea, dacă vom sufla în Șofar, atunci Creatorul își va aminti de noi? Cum poate fi spus asta? În corporal, sunetul trezește omul adormit, dar cum poate fi spus asta despre Creator?

Dar, toate aceste versete și vorbe ale înțelepților noștri ne sfătuiesc cum să ne agățăm de El, din moment ce singurul nostru cusur e că nu simțim măreția Lui. Când începem să criticăm, de exemplu, „Ce este această muncă?”, este pentru că vrem să primim prompt totul ca Or Pnimi (Lumină Interioară). Și voi știți că Or Pnimi strălucește doar când acolo există Masach (ecran) și Or Makif (Lumina Înconjurătoare), adică, Kelim (vase) curate. Dar Faza a Patra (Bhinat Dalet) primește de la Or Makif, fiindcă Or Makif străluceşte de departe, după cum e scris în Pomul Vieții.

Asta înseamnă că, chiar dacă un om este încă departe de Creator și nu are echivalență de formă, el poate primi de la Or Makif. ARI a scris că Lumina Înconjurătoare este mai mare decât Lumina Interioară. Deci, când poate un om să primească deși, el este încă departe? Numai atunci când el crește măreția și importanța Luminii Înconjurătoare, adică prelungirea Creatorului și, importanța Luminii Torei. Atunci, omul poate primi iluminarea de departe.

Noi trebuie să credem că toată frumusețea Creației este în internalitatea Torei. Dar credința cere eforturi mari. Asta înseamnă „Fericit este omul care nu Te uită”. Cum este omul răsplătit cu asta? Prin „se străduiește în Tine”.

Sunt două înțelesuri pentru „Tine”: 1) „Tine” înseamnă Creatorul; 2) Înseamnă Creatorul care este îmbrăcat în cele douăzeci și două de litere ale Torei.

De asemenea, „Fericit e omul care aude poruncile Tale” înseamnă a fi răsplătit cu auzul. Ne sfătuiește cum să fim răsplătiți prin „Tora Ta și cuvintele Tale”.

Cu alte cuvinte, el crede că toată Tora reprezintă cuvintele Creatorului, însemnând că, „Tu” este îmbrăcat în cele 22 de litere ale Torei. Trebuie să fim atenți la asta, după cum știți că a spus Baal HaSulam că, mintea doar slujește omul, dar omul este în primul rând inimă.

Acesta este sensul pentru „Regalitate”, „Mă vei face Rege peste tine”. Deci este o acțiune care ne va inspira să luăm asupra noastră sarcina Împărăției Cerurilor. Dar vedem că, imediat după primire, uităm primirea. În acel moment suntem sfătuiți „memoria ta va veni în fața Mea”, adică în fața Creatorului. Deci, toată memoria pe care o avem ar trebui să muncească doar ca să ne amintească de Creator. Asta înseamnă că amintirile sunt ca Tronul, adică trebuie să fim inspirați.

Și cu ce putem fi? Cu Șofarul. Voi știți probabil ca ARI interpretează „Șofarul” înțelegându-l ca fiind al Ima (Mama), Șofarul lui Bina. Șofar înseamnă frumusețe și Baal HaSulam explică faptul că frumusețea este Hohma care se extinde din Bina care s-a întors să fie Hohma. După aceea, omul care crede că toată frumusețea și importanța sunt în Hohma (Înțelepciune) și, în ea sunt incluse toate plăcerile și, tot ceea ce lipsește sunt corectările astfel că, omul vrea să-și amintească lucrurile bune, fiindcă natura omului este să uite doar lucrurile rele.

De aceea, trebuie să credem că totul a fost pregătit pentru noi și, că noi vom fi răsplătiți cu amintirea Creatorului și neuitarea Lui nici măcar pentru un minut și ni se va acorda o bună scriere și semnare.

De la mine