190. Fiecare acțiune lasă o urmă

0
855
shamati

***

Am auzit în timpul unei mese, Pesach 1, 15 aprilie 1949

 

El a întrebat dacă eliberarea țării noastre de sub opresori ne afectează. Am fost răsplătiți cu eliberarea de sub povara națiunilor și am devenit la fel ca toate națiunile, în care o persoană nu este sclavul alteia. Și dacă această libertate a acționat asupra noastră astfel încât noi să avem o oarecare senzație a servitudinii față de Creator, iar el a spus că nu ar trebui să considerăm că aceasta nu ne afectează, că nu apare nicio schimbare în această servitudine ca rezultat al libertății.

Acest lucru ar fi imposibil, din moment ce Creatorul nu acționează în van. Mai mult, tot ceea ce face El ne afectează, în bine sau în rău. Aceasta înseamnă că o putere suplimentară este extinsă către noi, din fiecare acțiune pe care El o efectuează, pozitivă sau negativă, Lumină sau întuneric. Din această acțiune putem să ajungem și la ridicare, căci nu există întotdeauna permisiune și putere în spiritualitate, cu ajutorul cărora să continuăm.

Prin urmare, nu se poate spune că libertatea căpătată nu a indus nicio schimbare în om. Dar, dacă nu simțim nicio schimbare în bine, atunci trebuie să spunem că aceasta este o schimbare în rău, chiar dacă nu o percepem astfel.

Și el a explicat aceasta după sărbătoare, după Havdala (binecuvântarea de la sfârșitul sărbătorii). Este similară cu masa de Șabat sau de sărbătoare, în care plăcerile materiale trezesc plăcerile spirituale, pe calea rădăcinii și a ramurii, ca un fel de aluzie la ”lumea viitoare”. Și desigur că degustarea din lumea care va veni necesită mari pregătiri în timpul celor șase zile de acțiune. Senzația omului depinde de cât de mult s-a pregătit acesta.

Dar fără nicio pregătire de a extinde gustul spiritual al Șabatului, se petrece invers: el crește în răutate datorită plăcerilor corpului. Este astfel deoarece, după mâncarea materială, persoana este atrasă doar către somn, și nimic mai mult, căci după mâncare vine somnul. Astfel, mâncarea l-a tras pe el în jos.

Dar este nevoie de mari străduințe pentru a ajunge la spiritualitate prin plăcerile materiale, aceasta fiind voința Regelui. Deși ele sunt în opoziție, căci spiritualitatea este poziționată sub linia dăruirii iar corporalitatea, sub aceea a primirii; în plus aceasta fiind voința Regelui, spiritualitatea este atrasă de plăcerile materiale plasate sub Mițvot-poruncile Sale, care sunt plăcerile de Șabat si de sărbătoare.

Trebuie să realizăm faptul că chiar și cu această libertate care ne-a fost dăruită, avem nevoie de o pregătire și intenție extraordinare, pentru a extinde libertatea spirituală numită ”libertatea față de îngerul morții”. Apoi noi vom fi recompensați cu ”întregul pământ este plin de gloria Sa”, numit Mohin de AVI. Astfel ca noi să nu vedem un timp sau un loc în care Creatorul să nu poată fi îmbrăcat, ca noi să nu fim capabili să spunem că ”El nu poate fi îmbrăcat” la acel timp sau în acel loc, ci mai mult, ”întregul pământ este plin de gloria Sa”.

Dar mai înainte de aceasta există o diferență ”între Lumină și întuneric și între Israel și celelalte națiuni”: în locul luminos este prezent Creatorul, în locul întunecos nu este prezent.

De asemenea, în Israel este loc pentru ca Lumina Dumnezeiască a lui Israel să fie prezentă. Acest lucru nu este posibil în națiunile lumii: Creatorul nu se îmbracă în ele. ”Și între cea de-a șaptea zi și cele șase zile de acțiune”. Totuși, atunci când suntem răsplătiți cu Mohin de AVI, suntem răsplătiți cu ”întregul pământ este plin de gloria Sa”. Evident că nu există nici un loc pentru înclinația rea, deoarece aceasta nu se distanțează prin acțiunile sale, de munca pentru Domnul. Dimpotrivă, vedem cum aceasta l-a adus pe om la munca Sa, deși aceasta s-a petrecut doar printr-o trezire de Sus.

Din acest motiv ei au spus că Sfânta Divinitate (Șchina) a spus ”Am văzut un strop al unui trandafir roșu”. Înseamnă că el a văzut că încă mai era un spațiu care trebuia să fie corectat, deoarece El nu putea străluci în acel loc. De aceea, ei au trebuit să socotească cele șapte săptămâni ale numărării Omer-ului, pentru a corecta aceste locuri, astfel încât noi să vedem că ”întregul pământ este plin de gloria Sa”.

Este asemenea unui rege care are un turn plin cu lucruri bune, dar niciun invitat. De aceea, El a creat oamenii, pentru ca ei să vină și să primească abundența Sa.

Dar noi nu vedem turnul umplut cu lucruri bune. Din contră: întreaga lume este plină de suferință. Explicația este că ”vinul regal era din abundență”, că din punctul de vedere al lui Malchut, vinul nu era necesar, plăcerile fiind comparabile cu vinul.

De fapt, deficiența există doar din perspectiva Kelim (vaselor), prin faptul că noi nu avem vasele potrivite pentru a primi abundența, din moment ce putem primi doar în vasele de dăruire.

Măsura măreției abundenței este în concordanță cu amploarea Kelim. Prin urmare, toate schimbările se petrec doar în vase, și nu în Lumini. Aceasta este ceea ce ne spune textul ”vase de aur – vasele fiind diferite unele față de altele – și vinul regal, în abundență”, așa cum era în Gândul Creației, de a face bine creațiilor Lui, după capacitatea Sa divină.

Previous article191. Timpul coborârii
Next article189. Fapta afectează gândul
Mirela S.
Mirela - Autor, Content Marketing Strategist, Blogger, Project-Manager, Inginer, Mama, Sotie… dar mai presus de toate, este o veșnică studentă. Pasiunea sa pentru studiu nu se restrânge la un singur domeniu. Din anul 2007 studiaza Cabala. "Cine sunt eu? Aceasta este una dintre cele mai grele și profunde întrebări pe care cineva le poate pune. Ne închipuim că știm cine suntem, dar… găsim oare răspunsul pe parcursul unei singure vieți petrecută pe această planetă? Putem oare transpune în cuvinte umane esența ce ne cuprinde? Aici și Acum sunt un om, sunt o ființă ce a primit un corp uman. O ființă umană care, “limitată” fiind de corpul primit, încearcă să stabilească o conexiune între inimă și rațiune, conexiune care să-i dea într-o zi răspunsul la întrebarea “Cine sunt Eu?”. … Sunt tot ce nu doar sunt și mult mai mult. La fel ca tine și ca orice suflet care a acceptat în aceste vremuri provocarea de a experimenta o viață într-un trup uman, pe această planetă minunată."