Rezumat

0
339

Voința de a primi imprimată în fiecare creatură este în disparitate de formă față de Creator. Din acest motiv, sufletul a fost separat de ea ca un organ separat de corp. O disparitate a formei în spiritualitate este ca un topor în corporalitate.

Este deci clar că ceea ce Creatorul vrea de la noi este echivalența formei, timp în care ne alipim încă o dată, ca și înainte de a fi creați. Înțelepții noștri au spus: “Alipește-te de caracteristicile Sale; precum este El de milostiv, așa fii tu de milostiv”.

Prin schimbarea caracteristicilor noastre, care sunt în primul rând voința de a primi și de a adopta trăsăturile Creatorului, însemnând doar să dăruim, toate faptele noastre vor fi de a face binele aproapelui nostru și de a beneficia de tot ce se poate. Astfel ajungem la scopul “de a ne alipi de El”, ceea ce reprezintă echivalența formei.

Ceea ce face omul pentru sine prin necesitate, adică minimul necesar pentru a-și susține familia, nu este considerat disparitate de formă, deoarece “necesitatea nu este nici condamnată, nici lăudată”. Aceasta este marea revelare care va apărea în întregime numai în zilele lui Mesia. Când această învățătură este acceptată, vom obține răscumpărarea totală.

Am spus deja că există două căi pentru a descoperi perfecțiunea: calea Torei și calea durerii. Prin urmare, Creatorul a dat naștere și a dat omului tehnologia, până când au inventat atomul și bombele cu hidrogen.

Dacă ruina totală care este destinată să le aducă nu este încă evidentă lumii, atunci ei pot aștepta un al treilea război mondial sau un al patrulea și pe următorul. Bombele își vor face treaba, iar relicvele de după ruină nu vor avea altă opțiune decât să-și asume această lucrare “că atât individul, cît și ca națiunea nu va lucra pentru sine mai mult decît este neapărat necesar pentru propria întreținere și orice altceva se va face pentru binele altora”. Dacă toate națiunile lumii sunt de acord cu asta, atunci nu vor mai fi războaie în lume, căci nimeni nu va fi preocupat de binele său, ci numai de binele altora.

Această învățătură a echivalenței formei este învățătura lui Mesia. Se spune despre asta: “În vremurile de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare, ca cel mai înalt munte, se va înălţa deasupra dealurilor şi popoarele vor veni grămadă la el. Neamurile se vor duce cu grămada la el şi vor zice: ’Veniţi, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui!’ Căci din Sion va ieşi Legea şi din Ierusalim, Cuvântul Domnului. El va judeca între multe popoare, va hotărî între neamuri puternice, depărtate.” (Mica 4).

Rezultă că Mesia îi va învăța lucrarea lui Dumnezeu în formă de echivalență, care este învățătura și legea lui Mesia. “Și El va judeca între multe popoare”, adică El va dovedi că dacă nu vor lua asupra lor lucrarea lui Dumnezeu, toate națiunile vor fi distruse prin războaie.

Dar, dacă acceptă învățăturile Lui, se spune atunci: “Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug şi din suliţele lor, cosoare; niciun neam nu va mai trage sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa să facă război”. Astfel, dacă urmăm calea Torei și acceptăm învățăturile Sale, este de preferat.

Dacă nu o facem, atunci vom merge pe calea durerii, adică războaiele vor izbucni cu bombe atomice și cu hidrogen și toate națiunile lumii vor căuta o cale departe de război. Atunci vor veni la Ierusalim, la Mesia și El îi va învăța această lege.

Face parte din Baal HaSulam, articolul Construirea Societății viitorului