Vechea economie a murit. Bun venit celei noi

0
839
laitman

“Provocarea occidentului este să furnizeze nu doar o creștere, ci o creștere care să implice și o mai mare justiție socială”.

Mohamed A. El-Erian, CEO al PIMCO și autor al cărții „Când piețele se ciocnesc”

 

De ce economia actuală este întotdeauna în situații de criză

Frămîntările sociale globale din 2011 și care se desfășoară încă, tensiunile sociale de pe tot globul, reprezintă o provocare serioasă. Pe de o parte, cerința de a avea un nivel de trai decent pentru toți este de înțeles. Pe de altă parte, guvernele nu pot dezechilibra bugetele, dacă acestea sunt destinate să mențină economiile funcționale. În zilele acestea, practic, întreaga lume este într-o criză economică profundă, al cărui final nu se întrevede. Atunci când mai multe țări sunt în pericol de insolvență iminentă, este iresponsabil să crești cheltuielile, bugetul fiind deja într-un deficit profund. Cu toate acestea, oamenii cer dreptate socială, și pe bună dreptate. Deci, ce ar trebui să facă guvernele?

În primul rând, este important să se țină cont de faptul că, după cum a spus Einstein, “problemele semnificative cu care ne confruntăm nu pot fi rezolvate cu același nivel de gândire pe care l-am folosit atunci când le-am creat.”

Boaz Schwartz, CEO Deutsche Bank aflat în delegație în Israel , a declarat într-un cadru special organizat de ziarul financiar israelian, Globes: “Nu trebuie să subestimăm emoțiile sociale intense pe care le vedem. Aceste emoții vor avea mari repercusiuni în următorii ani. Trebuie să ne pregătim pentru o lume a conceptelor sociale, de împărțirea egală a veniturilor și de diferențiere a prețurilor … Țările care nu vor reuși să se adapteze în consecință, se vor afla într-o situație dificilă; economiile lor vor avea de suferit.”

De ce în economie este vorba despre tine, despre mine, și cum interrelaționăm

Trebuie, de asemenea, să avem în vedere faptul că economia reflectă natura relațiilor noastre, a unuia cu celălalt, care apoi este “tradusă” în relațiile monetare. Împărțirea resurselor în societate și ideologia socio-economică de la înființarea sa, derivă din valorile societății și din relațiile dintre membrii săi. Acesta este motivul pentru care economia nu este o lege a naturii sau a unei metode științifice, cum ar fi fizica sau chimia.

Acesta este motivul pentru care Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, a declarat la începutul conferinței sale din Întâlnirea Laureaților Nobel în Științe Economice- Lindau 2011: “Testul de orice știință este predicția. Și dacă nu se poate prezice ceva important, cum este o criză financiară globală sau amploarea acesteia, evident, ceva e în neregulă cu modelul tău.”

De asemenea, guvernatorul Băncii Israelului și fost director adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), Stanley Fischer, a declarat într-un interviu video cu CNBC Senior Economie Reporter, Steve Liesman: “Suntem pe un teren foarte dificil. Această criză nu se desfășoară în felul în care manualele de acum cinci ani se așteptau … Funcționează în condiții extreme și manualele nu explică destul de sigur, ce să faci în astfel de cazuri. ”

Construirea unei noi economii stabile, astăzi

Dacă ne vom muta atenția spre sfera socială, comunicațională, și spre schimbările educationale necesare pentru adaptarea la noile condiții globale și integralele, vom putea să construim un nou concept, inclusiv economic, unul care să se bazeze pe preocuparea socială în sincronizare cu legile lumii noi. Procesele de luare a deciziilor și executarea lor, structura sistemului socio economic, legăturile dintre factorii de decizie și cei care inplementează aceste decizii, se vor face cu un sentiment de garanție mutuală.

Cu alte cuvinte, ordinea corectă a acțiunilor, pentru a garanta o bunăstare durabilă, începe cu înțelegerea nevoii de garantare reciprocă, prin educația de a trăi într-o lumea nouă. Sistemele sociale și economice vor fi redefinite și reconstruite pe baza acestei nevoi. În același timp, până când sunt stabilite aceste definiții și realizată reconstrucția, trebuie să se poarte discuții tip mese rotunde, în care toți participanții sunt egali ca statut, și împreună sunt de acord cu privire la tipul de asistență a celor care sunt mai puțin înstăriți, pentru a le asigura necesitățile de bază pentru supraviețuire.

În sine, o astfel de împărțire a fondurilor nu va fi suficientă pentru a asigura bunăstarea. Preocuparea pentru bunăstarea altora ne dictează ca toți oamenii să fie înzestrați cu o capacitate minimă de trai respectabil. Aceste fonduri, împreună cu o pregătire în finanțe personale (pentru economisire), ne vor permite să intrăm într-un proces de vindecare a societății.

Astfel, baza tuturor acestor schimbări va fi un program de educație integrală la nivel mondial, pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă și să pună în practică ceea ce înseamnă să existe într-o lume interconectată la nivel global, o lume interdependentă și mutuală, prin luarea deciziilor în discuții moderate la masa rotundă, bine organizate.

Pe lângă asta, dacă prin mass-media și prin fiecare din canale publice disponibile, pornim o campanie de modificare a valorilor societății, procesul de vindecare menționat mai sus poate începe cu adevărat și în ritm accelerat.

 

Scris de Michael Laitman
Michael Laitman este un gânditor global, dedicat generării metodei de schimbare a societății prin educație integrală, cheia rezolvării celor mai presante probleme ale timpului nostru. Este fondatorul Institutului ARI, profesor de Ontologie și Teoria Cunoașterii, Doctor în Filosofie, Master în Știința și Cibernetica medicală.

www.michaellaitman.com