Înţelegerea alegerii libere

0
828
laitman

http://ariresearch.org/

Dacă am rezuma factorii care ne construiesc, vom vedea că în cele din urmă, suntem conduşi de douǎ surse: elementele nostre înnăscute şi informaţiile pe care le acumulǎm din mediul înconjurǎtor în timpul vieţii.

Interesant, ştiinţa a ajuns la concluzii similare. Începând cu anii 1990, domeniul geneticii comportamentale a câştigat teren. Acest domeniu al ştiinţei urmăreşte legăturile dintre gene şi personalitate şi calităţile umane cognitive şi comportamentale, cum ar fi iritabilitatea, aventurarea, timiditatea, violenţa şi dorinţa sexualǎ.

Unul dintre primii cercetători în acest domeniu a fost profesorul Richard Abstein, şef al Departamentului de Cercetare de la Herzog Psycho-Geriatric Hospital din Ierusalim, Israel. Prof. Abstein susţine că genele determină aproximativ 50% din trăsăturile noastre, iar restul este determinat de mediul înconjurător.

Din moment ce nu putem schimba structura noastră înnăscută, trebuie să ne întoarcem la cel de-al doilea element de care depinde dezvoltarea noastrǎ – mediul înconjurǎtor. Singurul lucru pe care îl putem face pentru a progresa în realizarea scopurilor noastre în viaţǎ este sǎ ne alegem un mediu care sǎ ne împingǎ în acest sens.

Înţelegerea acestui principiu necesitǎ anumite cunoştinţe, dar se pare cǎ azi, tot mai mulţi deja şi le-au însuşit.

Dacă dorim să transformǎm atitudinea noastră din egoistǎ în altruistǎ, trebuie să ne aducem pe noi înşine într-o stare în care dorinţa noastră de a avea grijă de fericirea altora şi legǎturile cu ei sunt mult mai mari decât dorinţa noastră pentru orice posesiune egoistǎ. Acest lucru se poate întâmpla numai dacă valorile mediul nostru afirmă că altruismul este cel mai important.

Noi am fost fǎcuţi ca şi creaturi sociale, egoiste. Prin urmare, nu este nimic mai important pentru noi decât opiniile celor din jurul nostru. Suntem complet şi involuntar controlaţi de opiniile societăţii şi suntem dispuşi să facem tot ce putem pentru aprecierea ei, recunoaştere, respect şi faimǎ. Acesta este motivul pentru care societatea poate insufla o varietate de valori şi comportamente membrilor sǎi.

Societatea construieşte, de asemenea, criteriile pe care le folosim pentru a ne măsura respectul şi stima de sine. Prin urmare, chiar şi atunci când suntem singuri, ne desfăşurăm activitatea în conformitate cu codurile societăţii. Cu alte cuvinte, chiar dacă nimeni nu ştie despre un anumit act pe care îl vom realiza, noi vom continua de dragul auto-aprcierii.

Pentru a începe construirea dorinţei noastre de a avea grijă de ceilalţi şi de a crea legǎturi ca pǎrţi ale unui singur sistem, trebuie să fim într-o societate care acceptă acest lucru. Dacă oamenii din jurul nostru apreciazǎ altruismul ca pe cea mai mare valoare, fiecare dintre noi va fi în mod natural obligat să se supună şi să adopte acest fapt.

În mod ideal, mediul nostru ar trebui să proiecteze asta: “Pentru a fi în echilibru cu Natura, fii bun pentru ceilalţi, pentru sistemul unic din care faci parte!” Atunci când dorinţa altruistǎ este evidentă în mediul nostru înconjurător, vom absorbi această valoare din el . Dacă ne întâlnim cu memento-uri şi respect pentru altruism oriunde am merge, atitudinea noastră faţă de ceilalţi se va schimba. Treptat, cu cât ne gândim mai mult la asta, cu atât mai mult vom dori să devenim părţi sănătoase în cadrul sistemului unic.
Atunci când mediul nostru va fi format din oameni care caută echilibrul cu Natura, ne vom simti protejaţi, fericiţi şi fără griji. Acesta este tipul de viaţă spre care Natura conduce umanitatea.

Previous articleEvoluţia dorinţei umane de a primi plǎcere
Next articleArticle of the Day September, 04, 2011 (English, Russian)
Mirela S.
Mirela - Autor, Content Marketing Strategist, Blogger, Project-Manager, Inginer, Mama, Sotie… dar mai presus de toate, este o veșnică studentă. Pasiunea sa pentru studiu nu se restrânge la un singur domeniu. Din anul 2007 studiaza Cabala. "Cine sunt eu? Aceasta este una dintre cele mai grele și profunde întrebări pe care cineva le poate pune. Ne închipuim că știm cine suntem, dar… găsim oare răspunsul pe parcursul unei singure vieți petrecută pe această planetă? Putem oare transpune în cuvinte umane esența ce ne cuprinde? Aici și Acum sunt un om, sunt o ființă ce a primit un corp uman. O ființă umană care, “limitată” fiind de corpul primit, încearcă să stabilească o conexiune între inimă și rațiune, conexiune care să-i dea într-o zi răspunsul la întrebarea “Cine sunt Eu?”. … Sunt tot ce nu doar sunt și mult mai mult. La fel ca tine și ca orice suflet care a acceptat în aceste vremuri provocarea de a experimenta o viață într-un trup uman, pe această planetă minunată."