Fiecare Copil este un Individ Unic

0
984

Întrebare: Ca mamă a unui copil de şapte ani, am văzut că există momente când copilul meu găseşte că e dificil să fie bun, să asculte şi să coopereze cu mediul, deşi el este un copil obişnuit. El face mari eforturi ca să fie normal, ca oricine altcineva, dar el nu lucrează în afară lui, şi se da bătut. Este asta legată de sufletul său sau de educaţia sa, şi cum pot să-l ajut?

Răspuns: Aceasta are legătură cu educaţia sa, într-o oarecare măsură, dar în primul rând depinde de calităţile cu care s-a născut. Există oameni care sunt foarte încăpăţânaţi pentru un scop, şi au un ego aşa de mare încât ei nu îl pot părăsi. Acesta îi împinge – ei se mişcă mai departe şi nu renunţă. Unii oameni văd multe lucruri în jurul lor iar slăbiciunea lor îi ajută să nu meargă prea departe şi poate, asta este cel mai bine. De ce să alergi când e mai bine să stai? Depinde de, încotro alergi. Deci, trândăvia poate fi o calitate bună deasemenea, deoarece poate preveni multe probleme, altfel, noi am vâna tot felul de lucruri în această lume şi am da greş, sfârşind într-un mare necaz şi o mare durere. De altfel, noi avem nevoie să luăm în considerare natura copilului. Există un motiv pentru care cărţile spun “învaţă băiatul în concordanţă cu calea lui”. Avem nevoie să vedem copilul ca un individ, ca o persoană, şi să nu încercăm să-l potrivim cu anumite standarde din societate, deoarece el nu va reuşi în acest fel. Nu poţi să-l presezi sau să-l forţezi să accepte ceva, ce ţie ţi se pare bun, sau ceva ce ai văzut la televizor. El trebuie să reuşească în felul său propriu, aşa că predă-i în felul lui. Trebuie să le dăm copiilor uneltele prin care ei vor şti cum să fie fiinţe umane. Învăţaţi-i de ce trăiesc, care este scopul vieţii lor, cum se contruieşte o familie, cum să fii educat şi cum trebuie ei să-şi educe copiii, şi cum să relaţioneze cu viaţa, mediul şi natura. Aceste lucruri simple sunt acelea care construiesc atitudinea corectă către sine însuşi şi mediu; ele sunt bazele. Nu contează dacă el realizează singur mai mult sau mai puţin decât o persoană care este împinsă de un mare ego să fie cineva faimos şi important. Trebuie să le dăm copiilor noştri posibilitatea de a se realiza ei înşişi, în mod corect şi complet, atât în această viaţă cât şi în viaţă spirituală. Fiind în ambele lumi, le vom da un ‘bilet’ pentru o viaţă bună şi fericită. Dacă luaţi copiii ca pe Napoleon sau Einstein – sau ca oricine altcineva care a devenit unic… Este posibil ca ei să nu fie unici ca şi copii, poate ei sunt chiar leneşi. Einstein nu a fost fizician la şcoală, şi el a fost aproape exmatriculat. Contrar, noi chiar nu ştim adevărata dezvoltare a unei persoane. În Esenţa religiei şi scopului său, Baal HaSulam explică, că, o persoană, când devine adult matur este tot atât de dezvoltată ca şi un copil, şi ea nu înţelege lucrurile simple. În timpul primei clase, la şcoală el, de fapt, înţelege mai puţin decât oricine altcineva. Noi învăţăm de la Natură, că, componentele iniţiale par opuse faţă de succesul lor final.

Deci, mai întâi de toate, nu presa copilul, mai degrabă vezi ce i se potriveşte.