Explicaţia globalizǎrii / Dezvoltarea naturalǎ

0
1917
laitman

Explicaţia globalizǎrii / Dezvoltarea naturalǎ

 

Dupǎ cum afirmǎ mulţi biologi, putem învǎţa multe despre viitorul societăţii umane prin observarea naturii. Când a început viaţa pe pământ, bacteriile, primele organisme vii, s-au luptat între ele pentru resursele naturale: existenţǎ, hranǎ şi teritoriu. Cu toate acestea, în timp, s-a întâmplat ceva minunat – în loc ca bacteriile sǎ se extermine reciproc – cum te-ai aştepta de la creaturi într-o luptă pentru supravieţuire – s-au alăturat pentru a crea o noua formǎ de viaţǎ: colonii de bacterii, care, de fapt, funcţionează ca un singur organism.

De fapt, esenţa evoluţiei este cǎ pǎrţi cu interese personale se alǎturǎ unui singur organism şi lucreazǎ pentru bunǎstarea acestuia.

Examinând evoluţia Naturii, am descoperit că aceasta evoluează în etape de individulizare (dând un caracter distinct fiecǎrui element), conflicte şi competiţii. Dar pentru cea mai mare parte, elementele se unesc şi creeazǎ un sistem unic care acţionează în armonie şi reciprocitate. Într-o manieră similară cu coloniile de bacterii, creaturile unicelulare au evoluat în creaturi multicelulare, creând organisme din ce în ce mai complexe precum plantele, animalele şi în cele din urmă oamenii.

Un studiu de cercetare realizat de MIT, condus de dr. Jeff Gore şi prof. Alexander Van Oudenaarden, publicat în ediţia din aprilie 2009 a revistei Science, arată că reciprocitatea şi colaborarea nu contrazic evoluţia. De fapt, ele sporesc şansele de supravieţuire ale organismelor vii.

Prezenta lege se aplică întregii Naturi: cu cât o formǎ de viaţǎ este alcǎtuitǎ din elemente strǎine şi ostile unul faţǎ de celǎlalt, cu atât mai mult va deveni mai evoluatǎ şi mai conectatǎ.

Aceeaşi regulă se aplică şi în societatea umană. Iniţial, am trăit în triburi deconectate. Pe măsură ce triburile au crescut, au urmat luptele pentru dominaţia poporului şi a teritoriului. În acelaşi timp, am dezvoltat agricultura, care a creat comerţul extins.

Revoluţiile sociale şi culturale ne-au conectat ulterior, iar de la revoluţia industrială, nivelul nostru de interdependenţă a fost rapid accelerat.

Ca şi bacteriile, am început să ne luptǎm şi sǎ ne întrecem, dar Natura ne-a fǎcut să înţelegem că putem avea beneficii mult mai mari pentru toţi prin colaborare. Astfel, am devenit o entitate umanǎ unică ce depinde de cooperarea între toate părţile sale. Legea care este baza oricǎrei evoluţii naturale ne-a silit să interconectǎm. În timp ce cu numai câteva decenii în urmǎ noi puteam exista şi singuri, astǎzi este imposibil.

O familie globalǎ

Globalizarea nu este doar un cuvânt la modă. Este expresia unei dezvoltări naturale neîncetate, promovând o viaţă nouă, un adevăr global, în care fiecare ţară se poate bucura de viaţǎ numai în măsura în care colaborează şi contribuie la bunăstarea mondialǎ. Dacă alegem să ne opunem naturii şi sǎ trăim separaţi de ceilalţi, vom avea aceeaşi soartǎ ca orice organism atunci când o parte din el decide să se detaşeze de restul – cancerul va evolua.

Crizele de astăzi indică faptul că am intrat în etapa următoare a evoluţiei umane, în care noi devenim o singură familie unită, la fel ca şi bacteriile care au început să trăiască în colonii. Biologul Elisabet Sahtouris descrie elocvent acest mesaj într-o prezentare cu titlul “Învǎţând de la Naturǎ pentru a crea o familie globala” la “Crearea unei Noi Civilizaţii”, la conferiţa ce a avut loc la Tokyo în noiembrie 2005: “… Globalizarea este un proces natural biologic spre formarea unei familii umane universale.”. Ea a precizat de asemenea că, “Acesta este mandatul nostru evoluţionist pentru crearea unei economii durabile la nivel global şi sǎ devenim cu adevǎrat o familie universalǎ”. Evoluţia va avea loc indiferent de voinţa noastrǎ. Dacǎ vom refuza sǎ acceptǎm asta, vom descoperi că obstacolele vor fi în creştere.

Monitorizarea externǎ şi autorităţile de reglementare, precum şi diversele restricţii sau sancţiuni nu sunt soluţia pentru a aduce oamenii la această înţelegere vitală a interconectǎrii Naturii şi pentru finalizarea scopului uman comun. Soluţia începe cu o schimbare conştientǎ în sistemul relaţiilor umane.

Previous articlePrincipiile fundamentale ale unei educaţii globale conştiente
Next articleArhitectura relaţiilor dintre noi
Mirela S.
Mirela - Autor, Content Marketing Strategist, Blogger, Project-Manager, Inginer, Mama, Sotie… dar mai presus de toate, este o veșnică studentă. Pasiunea sa pentru studiu nu se restrânge la un singur domeniu. Din anul 2007 studiaza Cabala. "Cine sunt eu? Aceasta este una dintre cele mai grele și profunde întrebări pe care cineva le poate pune. Ne închipuim că știm cine suntem, dar… găsim oare răspunsul pe parcursul unei singure vieți petrecută pe această planetă? Putem oare transpune în cuvinte umane esența ce ne cuprinde? Aici și Acum sunt un om, sunt o ființă ce a primit un corp uman. O ființă umană care, “limitată” fiind de corpul primit, încearcă să stabilească o conexiune între inimă și rațiune, conexiune care să-i dea într-o zi răspunsul la întrebarea “Cine sunt Eu?”. … Sunt tot ce nu doar sunt și mult mai mult. La fel ca tine și ca orice suflet care a acceptat în aceste vremuri provocarea de a experimenta o viață într-un trup uman, pe această planetă minunată."